21 Septembrie

„Tăiem crengile uscate, așa încât cele cu roadă să poată trăi.” – William Shakespeare

Oare pe parcursul evoluției mele mai păstrez încă aceleași idei vechi create în copilărie? Care sunt valorile pe care le-am acumulat pe parcursul vieții? Care dintre aceste valori îmi aduc împlinire și care mă țin din calea dezvoltării mele armonioase? Ce pot pune sub semnul întrebării? Copilul care am fost odată, nu mai poate să-mi conducă viața decât dacă eu îi permit asta. Astăzi vreau să renunț la ceea ce nu-mi mai servește – la frici, la nevoia de control, la rezolvarea problemelor prin mâncat și comportamente alimentare compulsive.

   Schimbările pe care le-am făcut și pe care le fac zilnic sunt dovezi ale creșterii și speranței pentru o viață mai bună. Dacă dragostea și prietenia, spontaneitatea și intimitatea au nevoie să fie îngrijite, atunci vechile ramuri ar fi mai bine să le tăiem.

   Programul în 12 Pași mă ajută să disting ce nu mai am nevoie, ce nu este important, să dau deoparte vechile credințe astfel încât noile adevăruri să poată ieși la iveală și să poată crește puternic. 

Pentru astăzi: 

Lucrez pașii patru și până la zece ca să învaț să tai și să arunc crengile uscate pentru a face loc celor noi.